Ce segmente ar trebui să luăm în considerare?

Pe măsură ce analizezi cantitativ efectul de zigzag la proba de 1500 m, ce segmente ar trebui să incluzi în analiză? Ca referință, graficul efectului de zigzag din video este afișat mai jos.

Acest exercițiu face parte din cursul

Studii de caz în gândirea statistică

Exercițiu interactiv practic

Transformă teoria în practică cu unul dintre exercițiile noastre interactive

Începe exercițiul

Acest exercițiu face parte din cursul

Studii de caz în gândirea statistică

SkillTag.level.intermediateSkillTag.label

4.9+

Începe cursul gratuit

Vom începe cu două seturi de date de la cercetători din Caltech pentru a recapitula punctele-cheie din Statistical Thinking I și II – o pregătire necesară pentru studiile de caz care urmează!

Exercise 1: Activitatea peștilor-zebră și melatonina Exercise 2: EDA: Reprezentarea ECDF a duratei perioadelor de activitate Exercise 3: Interpretarea ECDF-urilor și povestea din spatele datelor Exercise 4: Intervale de încredere bootstrap Exercise 5: Estimarea parametrilor: lungimea perioadelor de activitate Exercise 6: Teste de ipoteză prin permutare și bootstrap Exercise 7: Test de permutare: tip sălbatic versus heterozigot Exercise 8: Test de ipoteză bootstrap Exercise 9: Regresii liniare și bootstrap pe perechi Exercise 10: Estimarea ratei de creștere Exercise 11: Reprezentarea grafică a curbei de creștere

În acest capitol, vei exersa abilitățile de analiză exploratorie a datelor, estimare a parametrilor și testare a ipotezelor pe rezultatele Campionatelor Mondiale de Înot FINA din 2015.

Exercise 1: Introducere în datele despre înot Exercise 2: EDA grafică pentru seriile de 200 m liber masculin Exercise 3: Timp la 200 m liber cu interval de încredere Exercise 4: Înoată mai repede în finale?Exercise 5: EDA: finale versus semifinale Exercise 6: Estimări ale parametrilor pentru diferența dintre finale și semifinale Exercise 7: Cum se realizează testul de permutare Exercise 8: Generarea eșantioanelor prin permutare Exercise 9: Test de ipoteză: Înoată femeile la fel în semifinale și finale?Exercise 10: Cum scade performanța înotătorilor la probele de lungă durată?Exercise 11: EDA: Reprezintă grafic toate datele Exercise 12: Regresia liniară a timpului mediu pe segment Exercise 13: Test de ipoteză: se încetinesc înotătorii?

Unii înotători au afirmat că le-a fost mai ușor să înoate într-o direcție decât în cealaltă la Campionatele Mondiale din 2013. Anumiți analiști au avansat ipoteza că în bazin exista un curent circular. În acest capitol, vei investiga această afirmație! Referințe – <a href="https://qz.com/761280/researchers-believe-certain-lanes-in-the-olympic-pool-may-have-given-some-swimmers-an-advantage/" target="_blank">Quartz Media</a>, <a href="https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2016/09/01/these-charts-clearly-show-how-some-olympic-swimmers-may-have-gotten-an-unfair-advantage/?utm_term=.dba907006ba1" target="_blank">Washington Post</a>, <a href="https://swimswam.com/rio-olympic-test-event-showed-same-pool-bias-2-0/" target="_blank">SwimSwam</a> (și <a href="https://swimswam.com/problem-rio-pool/" target="_blank">aici)</a>, precum și <a href="https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25003776" target="_blank">Cornett et al.</a>

Exercise 1: Introducere în controversa curentului Exercise 2: Un indicator pentru îmbunătățire Exercise 3: ECDF-ul îmbunătățirii de la culoarele mici la cele mari Exercise 4: Estimarea îmbunătățirii medii Exercise 5: Cum ar trebui să testăm ipoteza?Exercise 6: Test de ipoteză: Afectează alocarea culoarului performanța?Exercise 7: A avut și competiția din 2015 această problemă?Exercise 8: Efectul zigzag Exercise 9: Ce segmente ar trebui să luăm în considerare?

Exercițiul curent

Exercise 10: EDA: diferențele medii dintre split-urile impare și pare Exercise 11: Cum depinde efectul curentului de poziția culoarului?Exercise 12: Test de ipoteză: poate fi întâmplare?Exercise 13: Recapitularea analizei înotului

În acest capitol, vei folosi gândirea statistică pentru a studia frecvența și magnitudinea cutremurelor. Pe parcurs, vei învăța noțiuni de bază de seismologie statistică, inclusiv legea Gutenberg-Richter. Acest exercițiu ilustrează două idei esențiale din știința datelor: 1) Un om de știință al datelor ajunge să exploreze tot felul de analize specifice unui domeniu – ceea ce este foarte interesant, pentru că înveți în permanență. 2) Te confrunți uneori cu date limitate – situație valabilă și pentru multe dintre aceste studii seismice. Poți face totuși progrese reale!

Exercise 1: Introducere în seismologie statistică și experimentul Parkfield Exercise 2: Magnitudinile cutremurelor din Parkfield Exercise 3: Calcularea valorii b Exercise 4: Valoarea b pentru Parkfield Exercise 5: Momentul producerii cutremurelor majore și secvența Parkfield Exercise 6: Estimarea timpilor dintre cutremure pentru Parkfield Exercise 7: Când va avea loc următorul mare cutremur din Parkfield?Exercise 8: Cum sunt distribuite intervalele de timp dintre cutremurele din Parkfield?Exercise 9: Calcularea valorii unui ECDF formal Exercise 10: Calcularea statisticii K-S Exercise 11: Generarea replicatelor K-S Exercise 12: Testul K-S pentru distribuția exponențială

Cutremurele au un impact major asupra societății și sunt tot mai des legate de activitatea umană. În acest capitol final, vei investiga efectul pe care creșterea injectării apei reziduale saline, cauzată de extracția petrolieră din Oklahoma, l-a avut asupra activității seismice din regiune.

Exercise 1: Variații în frecvența cutremurelor și seismicitate Exercise 2: EDA: Reprezentarea grafică a cutremurelor în timp Exercise 3: Estimări ale timpului mediu dintre cutremure Exercise 4: Test de ipoteză: s-a modificat frecvența cutremurelor?Exercise 5: Cum să îți prezinți analiza Exercise 6: Magnitudinile cutremurelor din Oklahoma Exercise 7: EDA: Compararea magnitudinilor înainte și după 2010 Exercise 8: Cuantificarea valorilor *b*Exercise 9: Cum ar trebui să efectuăm un test de ipoteză privind diferențele valorii b?Exercise 10: Test de ipoteză: sunt valorile b diferite?Exercise 11: Ce concluzii poți trage din această analiză?Exercise 12: Comentarii finale